la-Hunedoara.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii hunedorenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Municipiile Petroșani, Vulcan, Lupeni și Brad

Agerpres

 

Municipiul Petroșani

În sudul județului Hunedoara, la circa 90 de km de reședința Deva, se află municipiul Petroșani, vechi și important centru de exploatare și prelucrare a huilei, cu o populație de 37.160 locuitori, înregistrați la recensământul din 2011.

Așezarea, situată în depresiunea cu același nume, pe cursul Jiului de Est, a luat naștere în secolul al XVII-lea, în urma stabilirii în această zonă a unor păstori veniți din satul Petros (de aici și numele Petroșani), din Țara Hațegului, atrași de pășunile bogate de pe aceste meleaguri.

Prima atestare documentară datează din 1778, numele localității fiind amintit în cartea ''Călătorie de la Postdam la Constantinopol'' a ofițerului prusac Gotze.

În 1840, la Petroșani, Vulcan și Petrila au loc primele exploatări la suprafață ale zăcămintelor de cărbuni descoperite în Valea Jiului, zonă ce avea să devină unul dintre cele mai mari bazine carbonifere din România și unul din cele mai importante din Europa.

După 1848, când începe exploatarea pe scară largă a bazinului carbonifer Valea Jiului, dezvoltarea localității este strâns legată de dezvoltarea industriei miniere. Începută în 1840, dezvoltarea a continuat în ritm alert după deschiderea mai multor galerii de cărbuni, în 1867, și mai ales după inaugurarea liniei de cale ferată Simeria-Petroșani, la 18 august 1870, și a șoselei Petroșani-Târgu Jiu, în 1890.

La sfârșitul veacului al XIX-lea, așezarea dobândește aspect urban (comună urbană), după Marea Unire din 1918, regiunea Petroșani fiind inclusă în noua organizare teritorial-administrativă a județului Hunedoara.

La 4 ianuarie 1924, comuna Petroșeni (denumirea păstrată și azi de către oamenii locului, așa-numiții ''momârlani''), capătă statutul de oraș.

La 7 decembrie 1948, își deschide porțile ''Institutul Cărbunelui'' (devenit ''Institutul de Mine Petroșani'' în 1952, ''Universitatea Tehnică din Petroșani'' în 1991 și ''Universitatea din Petroșani'' din 1995), cu secția ''Exploatarea și Prepararea Zăcămintelor de cărbuni'', care, din 1957, rămâne pentru o vreme singura școală superioară de minerit din România.

În 1949, este înființat actualul Institut Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitatea Minieră și Protecție Antiexplozivă — INCD INSEMEX Petroșani, sub denumirea ''Stația de Cercetări pentru Securitatea Mineră'' (''Stația de Încercări pentru Securitate Minieră''), ca filială a Institutului de Cercetări Miniere (ICEMIN) din București.

Cei care trec prin Petroșani, pot vizita Muzeul Mineritului (fondat în 1961, singurul de acest gen din țară), Biserica de Lemn Sfinții Arhangheli (a Sânonilor) (secolul al XVIII-lea), Biserica Ortodoxă ''Sfânta Treime'' sau Biserica Romano-Catolică ''Sfânta Varvara''.

Orașul a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Municipiul Vulcan

În partea de sud a județului Hunedoara, la granița cu județul Gorj, se află municipiul Vulcan. Așezarea, care, potrivit datelor recensământului din octombrie 2011, are 24.160 locuitori, este situată în partea centrală a Depresiunii Petroșani, pe cursul râului Jiul de Vest, la poalele Munților Vâlcan, de la care i se trage și numele.

Vechi centru de exploatare a huilei, localitatea a luat naștere prin unirea satelor Crivadia și Vaidei, locuite de ciobani veniți din Țara Hațegului, fiind atestată documentar, întâia oară, în 1462, ca așezare rurală, cu numele ''Wolkan'', pe vechiul drum transcarpatic ce lega Depresiunea Hațeg, prin pasul Vâlcan, cu Oltenia. 

În 1840, au loc primele exploatări la suprafață ale rezervelor de cărbune din Valea Jiului, în zonele Petroșani, Vulcan și Petrila.

Începând cu 1857, lângă cele două nuclee originare ale localității, se dezvoltă colonia de muncitori a Societății Transilvania de Vest pentru exploatarea cărbunelui.

Vulcan este prima zonă minieră care, la 1859, este cunoscută de ''Capitanatul Minier'', iar până în 1870, când este finalizată construirea liniei de cale ferată Simeria-Petroșani, așezarea este centrul economic și administrativ al Văii Jiului (după 1870, acest rol este preluat de Petroșani).

În 1953, localitatea Vulcan a fost declarată oraș, iar în decembrie 2003 a dobândit rangul de municipiu. Are în subordine administrativă localitățile Dealu Babii și Jiu-Paroșeni.

Municipiul Lupeni

La circa 114 km de municipiul Deva, reședința administrativă a județului Hunedoara, și la 18 km de municipiul Petroșani, se găsește municipiul Lupeni, vechi și important centru de exploatare a zăcământului de huilă. Localitatea, cu 23.390 de locuitori (înregistrați la recensământul din octombrie 2011), este situată în partea de vest a depresiunii Văii Jiului, la poalele Munților Vâlcan, pe râul Jiul de Vest. 

Așezarea, menționată documentar pentru prima dată în 1770, a luat naștere în urma stabilirii ''lupenilor" (de la care derivă și numele localității), veniți din satul Valea Lupu (din Țara Hațegului), atrași de bogatele pășuni și fânețe de pe aceste meleaguri.

În 1840, se deschid primele mine de cărbuni din Valea Jiului, în 1881 începând activitatea minieră și la Lupeni, care ulterior a devenit cel mai mare producător de cărbune cocsificabil din țară, cu o dezvoltare monoindustrială.

Lupeniul a fost declarat oraș în 1941, pentru ca în 1945 să fie trecut în rândul așezărilor rurale. Devenit din nou oraș în 1960, a fost ridicat la rangul de municipiu în decembrie 2003.

Municipiul Brad

Centru al Țării Zarandului, municipiul Brad este situat în partea de nord a județului Hunedoara, la 36 de km de municipiul Deva. Localitatea, așezată în depresiunea cu același nume, la poalele Munților Metaliferi, pe cursul superior al Crișului Alb, număra, la recensământul din octombrie 2011, 14 495 locuitori. 

Descoperirile arheologice atestă viața umană pe aceste meleaguri (existență legată de exploatarea aurului din zonă) din timpuri străvechi.

Documentar, așezarea este menționată pentru prima oară în 1445, sub denumirea ''Fenyopataka'' (numele maghiarizat al Bradului), iar la 1600 este amintită ca centru administrativ. În secolele XVIII și XIX, în localitate aveau loc mari târguri anuale cu produse din lemn, cu cereale aduse de la câmpie, cu fructe și vite.

În 1784, devine centru al luptei țăranilor răsculați conduși de Horia, Cloșca și Crișan, iar în veacul următor, localitatea este unul dintre principalele centre ale Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania (ocupat de trupele maghiare, la 23 ianuarie 1849, Bradul a fost eliberat ulterior, în luna mai, de armata revoluționară condusă de Avram Iancu).

La 1 aprilie 1927, Bradul capătă statutul de comună urbană (oraș), la 1 ianuarie 1930 revine la cel de comună rurală, pentru ca la 1 aprilie 1941 să fie decretat, definitiv, oraș (comună urbană).

După cel de-Al Doilea Război Mondial, datorită exploatării bogățiilor însemnate ale subsolului (minereuri auro-argintifere și cărbune brun), orașul Brad cunoaște o dezvoltare rapidă, devenind un important centru muncitoresc, cu profil economic industrial. Astăzi, în economia localității, o parte importantă o deține industria, bazată în special pe exploatarea aurului și a minereului complex, pietre semiprețioase și cărbune, prelucrarea lemnului, confecții metalice și textile. Pe lângă industrie, un punct forte pentru această zonă îl constituie creșterea animalelor, care reprezintă o tradiție în zonă.

Dintre punctele de interes ale orașului, pot fi menționate: biserica având hramul ''Adormirea Maicii Domnului", Muzeul Aurului, cu interesante colecții mineralogice, Muzeul de Etnografie, ce cuprinde exponate reprezentative pentru etnografia Țării Zarandului.

Declarat municipiu prin Legea nr. 86 din 15 septembrie 1995, Bradul are în subordine administrativă satele: Valea Bradului (Potingani), Țărățel, Mesteacăn, Ruda-Brad.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro      |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014