la-Hunedoara.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii hunedorenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Sarmizegetusa Regia - cetatea cosmopolită a dacilor din Munții Orăștiei

Agerpres

 

Amplasată inteligent la o altitudine de 1.200 de metri în Munții Orăștiei, pe un loc strategic al unui sistem de fortificații răsfirate pe culmile dealurilor din jur, cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este o zonă în care istoria se împletește armonios cu frumusețea peisajelor din jur.

Cercetată sistematic de arheologic începând cu anul 1924, jefuită câteodată de căutătorii de comori, Sarmizegetusa Regia este locul în care turistul ajunge nu chiar foarte ușor și de care se desparte cu gândul că ar mai fi trebuit să afle ceva în plus.

Capitala Daciei este parte a unui ansamblu de fortificații ce ne arată forța poporului dac ce era condus acum 2.000 de ani de regii Burebista și Decebal. Importanța sistemului de cetăți dacice a făcut ca acestea să fie incluse pe lista patrimoniului UNESCO în anul 1999, sub denumirea de "Cetățile dacice din Munții Orăștiei".

"Sistemul de fortificații realizat de regii daci în Munții Șureanu impresionează prin modul unitar al concepției care a dus la edificarea lui. Scopul este acela de a ridica un brâu de fortificații care să apere capitala religioasă, politică și economică a Regatului Dac — Sarmizegetusa Regia, azi Grădiștea de Munte, comuna Orăștioara de Sus. O serie de cetăți închid principalele căi de acces spre capitala Regatului Dac: Costești — Cetățuie, Blidaru, Bănița, Piatra Roșie, din județul Hunedoara, și Căpâlna din județul Alba; alături înflorind și așezări civile, iar zona fiind în antichitate mai dens locuită decât în prezent", explică dr. Cristina Bodo, cercetător științific în cadrul secției de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva.

Specialistul spune că Sarmizegetusa Regia era formată din trei părți distincte, care, împreună, reprezintă o singură aglomerare de locuire din care făceau parte cetatea, zona sacră și "cartierele" cu construcții civile. Acestea din urmă sunt situate la est și vest de primele două. 

Mai multe terase găzduiesc construcțiile civile, militare sau de cult ale cetății, însă numai cele religioase, situate în zona sacră, sunt susținute și protejate de ziduri puternice, despre care cercetătorii cred că au măsurat și 12-14 metri înălțime.

Pe unele dintre aceste terase construite de om a fost ridicată o impresionantă incintă sacră, unde, la un moment dat, au funcționat în paralel șapte temple, două circulare și cinci rectangulare, construite din calcar sau andezit, lemn și lut. Cele mai importante temple sunt localizate pe terasa a XI-a.

"Templul mare circular avea diametrul de 29,40 m; la exterior avem un cerc format din 104 blocuri de andezit așezate unul lângă altul. Lipit de acest șir de blocuri se află un al doilea cerc din stâlpi de andezit, grupați câte șase înguști și unul lat, aceasta repetându-se de 30 de ori. În interior au fost găsite urmele unor stâlpi de lemn placați cu lut care susțineau un perete circular întrerupt de patru intrări diametral opuse. Centrul său era ocupat de o încăpere cu absidă. Pe această terasă se află și Soarele de andezit, de fapt un altar din piatră. Diametrul total al altarului era de 6,98 m; se compune dintr-un disc central cu diametrul de 1,46 m și din zece raze lungi de 2,76 m", detaliază dr. Cristina Bodo. 

Aflăm că terasa a XI-a este străbătută de cele două ramuri ale unui canal din elemente din calcar în forma literei U. Acest canal pornea de lângă zidul care sprijinea terasa a X-a, trecea pe sub marginea altarului de andezit, colecta apa și alte lichide rezultate ale ritualurilor efectuate aici, apoi se vărsa dincolo de marginea terasei a XI-a, spre vale.

"Aceste temple au avut un final dramatic, ele fiind distruse sistematic de către romanii învingători, iar preoțimea, probabil, nimicită. Distrugerea s-a făcut prin incendiere și prin decapitarea pe loc a elementelor din piatră ale templelor", adaugă specialistul MCDR Deva.

Toată piatra care s-a folosit la ridicarea impresionantelor monumente din Munții Șureanu este calcar extras de la Măgura Călanului și andezit adus din cariera Bejan, de lângă Deva. 

Activitatea cetății era însă mult mai complexă. În așezarea civilă, care nu este deschisă vizitatorilor, au fost descoperite locuințe, hambare, ateliere, instalații de captare și transportare prin conducte de lut ars a apei potabile. Locuințele aveau două sau trei încăperi și erau de formă poligonală sau circulară.

Pe traseul actual al zidului dintre poarta de vest și poarta de sud al cetății s-au descoperit urmele unui atelier monetar dacic, iar dintr-o groapă au fost recuperate patru ștanțe cu care se băteau asemenea piese.

Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri științifice a avut loc în anul 2013. În urma unei furtuni puternice, un fag secular s-a prăbușit la pământ, iar la rădăcina sa a fost găsită o matriță complexă folosită la confecționarea bijuteriilor. Piesa din bronz, extrem de valoroasă, a fost ridicată de administratorul sitului arheologic și a fost predată istoricilor, care au început să o cerceteze în laboratoarele Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

"Este o piesă foarte frumoasă și importantă din punct de vedere istoric, demnă să facă parte din colecțiile celor mai importante muzee din lume. Matrița are o formă hexagonală, cu ornamente pe toate fețele, decorate în negativ. Peste aceste fețe erau așezate foițe din metal prețios, pe care se transfera apoi modelul din negativ", a explicat, la finalul studiului, conf.univ.dr. Gelu Florea, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, coordonatorul științific al șantierului de la Sarmizegetusa Regia.

Matrița prezintă modele diverse, între care un cap de leu și o reprezentare a unui tigru.

"Apariția piesei la Sarmizegetusa Regia arată că acolo era un mediu cosmopolit, care își permitea ceea ce este mai bun", a apreciat conf.univ.dr. Gelu Florea, în a cărui opinie matrița a fost adusă în cetatea dacică de un meșter bijutier din extremitatea estică a Mediteranei sau din orașele situate la nordul Mării Negre.

De fapt, cercetarea științifică este legată de comorile descoperite în Munții Orăștiei, după ce aici a fost găsit întâmplător un tezaur de monede. Mărturiile adunate în timp vorbesc despre "visele cu comori" ale țăranului David Albu, din satul Chitid, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, moment în care localnicii se duc pe munte, dar nu găsesc altceva decât niște "stâlpi rotunzi". Câțiva ani mai târziu, un alt țăran din Ocolișu Mic găsește în munți mai multe monede vechi din aur.

"Conform mărturiilor culese, în 1802, s-a găsit o monedă în pământul scurmat de porci. Săpând, se va descoperi un tezaur de monede. Însă fiscul austriac află în cele din urmă și își trimite reprezentanții la cercetări — mineri sub conducerea lui B. Aigler, care semnalează în raport câteva monumente, cuptoare și obiecte din fier. În ciuda măsurilor dure luate de autoritățile austriece, cum se încălzea vremea satele din zonă se goleau, țăranii urcând spre munte pentru a căuta comori", afirmă dr.Cristina Bodo.

Aurul dacic a înfierbântat mințile căutătorilor de comori și în zilele noastre. O amplă anchetă realizată de procurorii de la Curtea de Apel Alba Iulia a scos la iveală faptul că braconierii arheologici au descoperit monede și alte obiecte din aur și argint, între care se numără și celebrele brățări dacice din aur. Din cele 15 brățări din aur au fost recuperate 13 piese, iar 12 persoane au fost judecate în celebrul dosar "Aurul dacic", ajuns acum pe rolul Instanței supreme. 

De un an, cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a trecut în administrarea Consiliului Județean Hunedoara, instituție care și-a propus să valorifice potențialul turistic al acestui monument. Accesul în perimetrul sitului istoric a fost reglementat, iar în zonă a fost instituită o pază organizată, inclusiv cu forțe ale Jandarmeriei Montane. Monumentul poate fi vizitat nouă luni pe an, după un orar strict, iar iarna este închis pentru lucrări ce țin de o bună administrare a locului.

În plus, drumul care duce de la Costești spre cetatea dacică va fi reabilitat în baza unei finanțări europene accesată de autoritățile județene din Hunedoara. Lucrările sunt prevăzute să se încheie în decembrie 2015.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro      |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014